duminică, 11 decembrie 2011

Romania, DA sau BA?


Romania este tara in care m-am nascut, este casa mea, si raspunsul meu este DA! Imi place Romania si nu am de gand sa o parasesc pentru ca stiu ca tara asta e plina de resurse care abia asteapta sa fie exploatate. In Romania se traieste bine! In parcarile noastre avem masini care in medie costa mai mult de 5000  de euro, vanzarile la smartphone-uri sunt intr-o continua crestere si toate orasele sunt pline da baruri si discoteci. Si asta nu poate insemna decat ca avem mai mult decat ne trebuie dar nu vrem sa recunoastem. Noi, romanii, gresesim pentru ca ne comparam cu strainii: “uite bah, ce autostrazi au nemtii…eeah, noi suntem in urma cu 100 de ani”, si analiza noastra se termina aici, nu vrem sa luam ca exemplu ceea ce au facut ei si sa vedem cum ar fi sa aplicam aceleasi solutii si la noi.
Eu cred ca cea mai mare problema pe care o are tara asta o reprezinta lipsa de interes pe care conducerea tarii o manifesta fata de tineret si fata de invatamant in general. Elevul se duce la scoala de frica sa nu acumuleze absente, profesorii nu le mai inspira niciun sentiment onorabil iar viitorul este o chestie care nu le mai trezeste de mult nici un fel de interes. Asta pentru ca sistemul educational din Romania ne pregateste, dupa cum am mai spus, sa devenim niste masini de memorat chestii, netinandu-se cont de vocatia fiecaruia. Sistemul este foarte bun, dar numai pentru elevii olimpici, care se nasc cu capacitate mare de memorare si interpretare a datelor. Dar ce facem cu restul elevilor? Ar trebui sa se opteze pentru o abordare mai psihologica a sistemului de predare, sa se caute metode de atragere a tuturor elevilor catre cunoastere, sa se plateasca profesori buni, cu salarii decente, pe masura pregatirii lor. Sunt bani, nu avem nevoie de sali de sport si stadioane, avem probleme mai mari de care trebuie sa se tina cont. Si tocmai felul in care va fi educata generatia tanara va influenta evolutia tarii noastre. Nu putem schimba mentalitati, dar putem sa formam opinii si astfel sa cizelam o noua mentalitate, care sa ne scoata din bezna intelectuala in care suntem asa de multumiti sa traim pentru ca ne satisface strictul necesar.

joi, 8 decembrie 2011

Cadouri, cadouri, e luna cadourilor...

          Luna decembrie are farmecul ei, mai ales pentru producatorii de spoturi publicitare lipsiti de inspiratie, carora acum le vine apa la moara in sensul ca vor pune produsele clientilor lor in carca unui mos gras imbracat in rosu si acestea, surprinzator, se vor vinde.
          Este luna cadourilor si indiscutabil aceasta are farmecul ei aparte, un sentiment specific acestei perioade a anului care vine cu metafore abstracte pe care putini oameni le inteleg in profunzime si care au ajuns in ziua de azi sa fie doar niste vrajeli carora multa lume nu le acorda mare atentie.
          Asta pentru ca, in timp ca unii nu se pot decide in ce statiune montana sa-si petreaca revelionul, altii mai dau o gaura in curea si isi calculeaza rapid lucrurile la care pot renunta de sarbatori din cauza ca anul asta au trebuit sa-si puna cauciucuri noi la Dacie.
          Si cum sa-ti mai pese de magia sarbatorilor de iarna, pe care o transmite Fuego prin aceleasi colinde pe care le-am cantat frenetic cu totii la serbarile de la gradinita, cand tu pui in brad aceleasi globuletele de anul trecut? Cum sa mai crezi in spiritul craciunului cand factura ta la caldura costa cam cat 16 kg de carne de porc? Mai poti sa simti  vre-o atmosfera de sarbatoare cand nu-ti poti permite decat o cutie de bomboane fondante si un Mos Craciun din ciocolata, de-ala mic si gol pe dinauntru?
         

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Sunt tanar si asta ma streseza tot timpul...

       Sunt oameni care viseaza sa faca ceva in viata. Cand esti mic, cam pe la 5 ani asa,  iti doresti sa devii cosmonaut, primar sau Spiderman. Cand intri la liceu te imaginezi doctor, director de...ceva, orice, sau patron de salon de masaj erotic. Abia in ultimul an de facultate iti descoperi adevarata vocatie si constati ca 3 ani de zile te-ai chinuit sa-ti umpli capul cu niste informatii pe care nu stii sa le folosesti sau ca o sa iei o diploma dar nu o sa prea ai habar sa faci ce scrie pe ea. O sa vazi atunci ca incepe sa-ti placa si meseria de taximetrist, ospatar sau faiantar. Dar daca visezi in continuare si incepe sa-ti placa sa faci lucrul la care te pricepi cu adevarat, atunci timpul nu e pierdut. Inca mai poti sa reusesti. Bine, probabil o sa pleci sa culegi vie sau sa dai cu var pe la italieni, in cazul in care, in liceu, erai cel mai bun doar la Counter Strike si la datu cu parerea pe la colt.  Dar daca iti vine mintea la cap o sa te apuci sa vrei sa reusesti. Si o sa incepi sa printezi CV-uri si scrisori de intentie si o sa te duci la interviuri unde o sa te lupti cu emotiile stand in fata unor usi in spatele carora se afla un posibil director si o sa insisti pana vei reusi. Si daca ai ajuns aici e posibil ca tot efortul depus pana acum sa fi meritat.
        Inca un aspect important legat de reusita in viata il reprezinta capacitatea de a nu crede in iluzii sau alte chestii irealizabile. Adica sa nu iti faci idei gresite despre viata si despre ce te inconjoara. Cum ar fi, un exemplu banal, calatoria in timp... NU exista asa ceva, si eu nu cred ca iti trebuie minte multa sa-ti dai seama ca daca reusea cineva din viitor sa calatoreasca in timp, noi astia din trecut l-am fi vazut pe-aici pe undeva si ne-ar fi invatat cum sa scapam din timp de SIDA, caini vagabonzi sau crize economice. Timpul, pe care nu putem decat sa-l masuram, si materia fizica nu pot fi amestecate in niciun fel, niciodata. Totusi ilustrii profesori doctori ingineri vin cu ecuatii si formule care sa-i faca pe politicieni ca la recalcuarea bugetului sa le mareasca fondurile pentru a putea continua cercetarile, de-aia calatoria in timp e plauzibila...
          Noi trebuie sa fim realisti si sa avem vointa sa facem ceva cu viata noastra... Bine, eu spun ce cred eu, poate unii o sa zica: "bbhaa, ce fraier, imi zice mie sa fac ce vreau.... Dar daca nu am cu ce.... statul nu ma ajuta...".  Eu zic altceva, in loc sa te duci sa bagi dosarul de somaj imediat dupa ce termini liceul n-ar strica sa pui osul la munca, sa faci o facultate care sa-ti dechida mintea si sa vrei mai mult de la viata decat sa muncesti prin straini si sa stai in casa ta doar de Paste si de Craciun...