joi, 16 august 2012

Gândesc senzitiv

    Mă aplec cu emoție către tastatură căci nu mi se întâmlă des să vorbesc despre trăirile afective ale omului. Am mai vorbit odată, trecănd în revistă o serie de banalități dar acest subiect necesită atenție sporită fiind unul deosebit de complex. Poate nu chiar așa de complex precum cele două știri care împărțeau ieri ecranul televizorului: ceva despre suspendare și altceva legat de faptul că Lady Gaga a venit în România cu autobuzul, dar suficient de delicat cât să îmi dea emoțiile menționate în primul rând.

     În afara de puștoaicele de pe Facebook, care distribuie inconștient poze editate ingenios cu desene animate și citate considerate de ele ca fiind mișto, nimeni nu prea se întreaba ce e aia „dragostea”. Ei bine eu mă întreb, deși risc să nu fiu băgat în seamă de cei care cred că dragostea e pentru adolescenți, cu atât mai mult cu cât eu nu sunt credibil, fiind single. Dar stând eu așa, în fața monitorului, cu capul sprijinit în palmă, mă intreb ce să întreb prima dată...

-Există dragoste la prima vedere? Dacă da, înseamnă că ne îndrăgostim de chipuri și structuri anatomice antropomorfe / Dacă nu, atunci dragostea vine din trăsături morale. ...atunci de ce nu se desparte/divorțează nimeni pe motiv că cei doi s-au certat nemulțumiți fiind de cât de urât/frumos este sau a devenit celalalt?

-De ce o fată de care ești îndrăgostit se așteaptă să îi spui personal ce simți, în mod direct dacă se poate, și când tu totuși o faci ești denumit „obsedat”?

-De ce toți îndrăgostiții vor să audă doar adevăr și cuvinte sincere de la partener dar se emoționează profund la poezii în care eul liric promite în schimbul dragostei să ofere lună și stele? (lucruri practic imposibil de realizat de îndrăgostitul de rând).

-Fetele sunt de acord că băieții trebuie să insiste și să se roage de ele (mentalitate cu care inexplicabil suntem de acord cu toții și de care aparent suntem inconștienți). În cazul în care voi avea succes, fata se va îndrăgosti de mine sau de puterea mea de convingere?

-Dragostea e ceva care se întâmplă odata în viață? ...sau poți să te îndragostești de mai multe ori, la fel cum ai reinstala un sistem de operare într-un computer?

-Dragostea are grad de comparație? Poți fi: mai mult sau mai puțin îndragostit? Sau: ori ești, ori nu ești?

-Cei care își înșeală partenerul s-au îndrăgostit la prima vedere?



     ...să mai îmtreb?

6 comentarii:

  1. Dragostea e tacere. Si atat. Fara intrebari, fara raspunsuri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, dragostea nu se analizează, nu se înțelege, nu se studiază... e prea complicată și îți pierzi timpul 'geaba făcând astea. Dragostea se trăiește!

    RăspundețiȘtergere
  3. Dragostea... oare cum nu vine? Că de venit vine în atâtea forme. Ba te îndrăgostești de un chip, ba de un suflet frumos. Ba la prima vedere, ba la a doua sau a ... ”n” vedere.
    Există o legătură invizibilă între două persoane care se plac. Ochi, priviri, cuvinte. Orice ...

    Cât despre băiatul care ”se roagă” de fată... mi se pare cam pueril. După o etapă de vârstă, trece chestia cu rugatul.
    Și da, ne reîndrăgostim... dar nu ca și cum ne-am reinstala sistemul de operare. Ci mai matur, mai deschis, mai bine sau mai rău, cu mai mult accent pe NOI decât pe EU. Fiecare cu cât a acumulat, cu cât a trăit. Suntem prea diferiți pentru generalizări.
    Grea sarcină ți-ai luat pe umeri cu subiectul ăsta...

    PS: e doar o părere.

    RăspundețiȘtergere
  4. Și eu am scris aici tot o părere. Nu sunt un doctor nebun cu chelie care a studiat dragostea. :)) Și, tot ca o părere, eu cred că dragostea e făcută doar s-o trăești. Ai vazut, după ce te îndrăgostești, nu te mai intereseaza cum ai ajuns să te îndrăgostești, pur și simplu trăești clipa și te bucuri de ea. Eu am îndrăznit să pun câteva întrebări și îți mulțumesc pentru răspunsuri.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cu drag :-) nu știu cât de mult se potrivesc răspunsurile mele cu ale tale, dar întotdeauna e bine să mai auzim și altceva.

    Have a nice day!

    RăspundețiȘtergere
  6. Așa e, fiecare trăiește dragostea în felul său. Dacă toată lumea ar trăi dragostea la fel, poeziile și tot romantismul nu ar mai avea rost, nu? Nu ar mai fi fost nimic de descoperit...

    RăspundețiȘtergere