Acuma, posibilitățile sunt infinite. Totul depinde de ce vrei de la viață și de cât de mult ești ancorat în realitate. La fel cum o casă se începe de la temelie, ai nevoie de o fundație solidă care să îți susțină toate planurile. Aceasta începe cu cei 7 ani de-acasă, se continuă cu școala și este limitată de aspirații și de ambiția fiecăruia. În continuare totul depinde de cât de hotărât este individul să avanseze în societate și din ce vad eu cei mai mulți au obiceiul de a se mulțumi cu puțin. Dăm vina pe o țară pe care tot noi o alcătuim și o dominăm (deci ce se întâmlă în ea sunt exclusiv consecințe ale faptelor noastre), nu ne place să recunoaștem unde am greșit (ceea ce nu ne dă posibilitatea să invățăm ceva), suntem invidioși pe succesul altora, fără să ne întrebăm care sunt sacrificiile pe care respectivul le-a făcut, etc. Lista poate continua dar nu are rost, ideea e aceeași: teama de insucces ne face să găsim scuze, care nu sunt decât niște ziduri amorfe ce se opun progresului nostru în societate!
Nu stau în țara mea pentru că am făcut o facultate și statul nu mă respectă? Atunci să mă duc
Stiu ce zici. Acum ceva timp in urma nu prea dadeam importanta banilor si altor chestii. Le lasam pe toate in seama parintilor.
RăspundețiȘtergereAcum ca am mai crescut am inceput sa inteleg cum merge treaba si incerc sa-i folosesc cu cap :)
Chiar dacă nu-i folosești cu cap, cel puțin să ai satfisfacția că ești independent. Greutățile te fac puternic, și dacă vrei greutăți ia-ți un job... :)
RăspundețiȘtergereEu lupt sa nu mai depind de parinti. Am inceput sa-mi dau seama si sa simt cat de greu e.
RăspundețiȘtergereO fi greu, dar și satisfacțiile sunt pe măsură!!
RăspundețiȘtergere:) Una e ca tara sa-ti asigure o infrastructura de bun simt si alta sa-ti ofere doar gropi. Una e ca oamenii sa se respecte intre ei sau sa se manance pentru orice.
RăspundețiȘtergereTi se pare normal ca un om care pana la 30 de ani sa primeasca intr-o universitate de exemplu 500 lei, iar un maturator 1500-1700? Asta trebuie sa faca legiuitorul sa stabileasca prin reguli clare asa cum sunt peste tot daca respect nu mai exista in RO decat sclavagism economic.
CUm sa traiasca studentul acela cand o chirie e 800 lei daca el castiga 500 lei? Mai bine capsunar si sa traiasca decent decat sef si sa moara de foame.
Am prieteni cu 2 facultati si lucreaza munci necalificate dar sunt mai respectati decat profesorii la noi. Depinde ce alege fiecare, mjoburi de jos dar respectate sau munca de "sus", dar in noroi si pupincurisme pana sa prinda si ei ciolana castigator.