Like-ul pe facebook nu este ceea ce pare a fi. Sentimentul pe care îl are cel care ți-l transmite nu este „hei, ai dreptate, chiar ai atras atenția în mod util asupra unor aspecte deosebit de relevante pe care până acum nu le conștientizam” ci „nu știu dacă ne cunoaștem dar vreau să vezi că exist și că încerc să mă bag în seamă dar sunt prea prost să fac asta prin cuvinte”. Iată un exemplu concret: Ești pe facebook și vezi o poză. Vrei să dai „like” dar observi consternat că ai dat deja. „Băgami-aș” zici și parcă ai vrea să dai „unlike” ca să poți să dai „like” din nou. Nu ca să-ți întărești punctul de vedere ci, da, ca să te bagi în seamă.
Vezi un status care pare penibil și începi să-l citești crezând că-i banc și că urmează să râzi. Dar, nu. E un alt citat oarecare scos de alte persoane dintr-un cine știe ce context. Cu toate că zici „'tui gura mă-sii, cât timp am citi chestia asta puteam să fac ceva util”, îți zic eu că, odată intrat pe facebook, utilitatea tuturor chestiilor pe care urma să le desfășori era undeva sub 0.
Ți s-a întâmplat vreodată să te urci într-un mijloc de transport în comun și să fii întâmpinat de mesajul „Nu trântiți ușa!”? Dacă răspunsul e da, sunt absolut sigur că în ziua aia nu ai mai văzut altceva mai inutil. Pentru că, de regulă, persoanele care trântesc uși de taxi sunt idioți întârziați mintal care nu sunt obișnuiți cu astfel de dispozitive avansate din punct de vedere tehnologic. Pentru ei, cititul, mai ales a ușilor de mașini, nu a fost niciodată o acțiune întreprinsă din proprie inițiativă. Căutați pe stradă un om care are față de idiot și întrebați-l dacă a văzut vreodată așa ceva scris pe un autobuz și o să vedeți că individul habar n-are despre ce vorbești. Dar totuși așa ceva există. Oare cât de tare ți-ar strica ziua mesajul ăsta când ești nervos și chiar ai vrea să trântești o ușă? Îți zic eu? Niciodată! Pentru că numai un animal subdezvoltat intelectual care aspiră la condiția de om ar putea fi capabil să întreprindă, conștient sau nu, o asemenea acțiune distructivă. În orice caz, cine ar vrea să trântească o ușă va constata că îl doare fix în cur de mesajul tău îndreptat tacticos către simțul civic.
Poliția se îngrijește de binele tău. Am auzit de multe ori chestia asta și chiar mi se pare amuzantă. Pentru că fix în sfincter simte polițistul grija față de tine când un bulangiu fuge cu frigiderul tău. Sistemul își face treaba, nimic de zis. Bulangiu urmărit = bulangiu prins = bulangiu la bulău = o țară mai sigură. Se pare că problema a fost rezolvată, nu-i așa? Dar, stai! Ce văd eu? Binele meu nu se găsește nicăieri în ecuația asta! Mie mi se strică ciorba în timp ce un bulangiu stă la căldurică și mănâncă de la stat? Din buget? Buget la care contribui și eu? Dacă stau mai bine să aplic niște cunoștințe elementare de matematică eu sunt cam pe minus, nu-i așa, domnule polițist?
Femei care vor să slăbească. Femeile care vor să slăbească au o problemă. Nu că hoitul lor nu are configurație anatomică de fotomodel. Căcat, fotomodelul din asta trăiește. Tu împachetezi șaorme sau speli dușumele, fotomodelul arată bine. Asta reprezintă 99% din răspunderile ei. Celălalt 1% este să ajungă la muncă. Dar tu, care te ocupi cu altceva, nici măcar n-ar trebui să te intereseze cum arăți. Mă rog, să zicem că te preocupă că, na, ești sexul frumos. Dar în loc să te chinui să găsești o metodă să slăbești n-ar fi mai simplu să te gândești la o metodă să nu te îngrași? Bine, chestia asta cu îngrășatul este o mare tâmpenie. Eu n-am auzit nicio femeie care să zică „vai, ce bine arăt, am exact proporțiile pe care mi le doresc și mă simt tare mândră de mine!”. Toate femeile se plâng că, domn'le, m-am îngrășat. Dar nici o femeie nu poate să-și aducă aminte cum arăta ea înainte să se îngrașe. Pentru că acele timpuri nu există! Ai fost așa din totdeauna dar ai văzut că femeile care se aseamănă mai mult cu fotomodelele se fut mai des și ți se pare ție că ai o problemă. O problemă ai la cap, dragă doamnă, și părerea mea este să privești situația în ansamblu, să determini cauzele care fac șuncile să-și asume nesimțirea de a-și mări volumul și să acționezi în consecință. E un început bun. Părerea mea este să te apuci de citit sau de alte chestii cu adevărat utile pentru că, în 99% din cazuri, șansele ca un bulan perfect să-ți aducă alt beneficiu decât o pulă-n cur sunt nule.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu